Înalta Curte de Casație și Justiție nu lămurește problema modalității prin care instanțele trebuie să se pronunțe asupra mijloacelor de probă obținute în baza Protocolului de colaborare încheiat SRI și PICCJ

08 noiembrie 2019

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureş – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în dosarul nr. 2341/102/2017, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „În interpretarea art. 1 alin. (2) raportat la art. 10 alin. (2), 102 alin. (2) şi (3) şi 281 alin. (2) din Codul de procedură penală, în situaţia în care este invocată nulitatea absolută cu consecinţa excluderii unor mijloace de probă, este respectat dreptul la un proces echitabil dacă instanţa se pronunţă asupra nulităţii printr-o hotărâre separată (încheiere), anterioară celei prin care soluţionează fondul cauzei?”.

Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 475 C.proc.pen. în ceea ce privește admisibilitatea cererii formulate de către Curtea de Apel Târgu Mureș.

Considerăm că această abordare a Curții are în vedere aspecte care țin atât de finalitatea procedurii prin care se urmărește dezlegarea unor chestiuni de drept care în mod tradițional vizează dreptul substanțial, dar și de modul în care a fost redactat textul sesizării – care face referire la dreptul la un proces echitabil, aspect care vizează în special dreptul procesual.

Deși în jurisprudența completului pentru dezlegarea unor probleme de drept au existat cazuri când Curtea s-a pronunțat și asupra unor chestiuni de procedură, de această dată abordarea a fost una rezervată. Respingerea ca inadmisibilă a sesizării poate fi susținută și de faptul că de lămurirea acestei chestiuni nu depinde soluționarea pe fond a cauzei atât timp cât, indiferent de modul prin care se pronunță instanța asupra nulității absolute a unor mijloace de probă, prin încheiere separată sau prin sentință/decizie, soluționarea pe fond a cauzei va fi aceeași.

În contextul în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu a oferit o rezolvare așteptată de toți participanții la actul de justiție, considerăm că instanțele de judecată vor soluționa excepțiile prin care se solicită constatarea nulității unor mijloace de probă și excluderea acestora de la dosarul cauzei prin hotărârile care soluționează fondul. Această abordare este conformă și cu soluțiile dispuse sub imperiul vechiului Cod de Procedură Penală.

În acest fel se evită pronunțarea unei încheieri al cărei conținut să fie strâns legat de soluția pe care instanța o poate pronunța pe fondul cauzei raportat la modul în care înțelege să aprecieze asupra nulității mijloacelor de probă. Desigur că în anumite situații particulare nimic nu oprește instanța să se pronunțe asupra acestor chestiuni printr-o încheiere anterioară sentinței sau deciziei.

Având în vedere că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a raportat la faza de judecată a apelului, credem că, la acest moment, instanțele de apel vor avansa următoarele soluții atunci când analizează, printre altele, și nulitatea absolută a unor mijloace de probă:

  • respingerea apelului în cazul în care mijloacele de probă eliminate nu au contribuit la soluția primei instanțe,
  • admiterea apelului, excluderea mijloacelor de probă, desființarea sentinței pronunțate pe baza acestora și trimiterea spre rejudecarea a cauzei de către prima instanță,
  • admiterea apelului, rejudecarea cauzei de către instanta de apel si achitarea inculpatului în cazul în care ca urmare a excluderii mijloacelor de probă nelegale și a probelor derivate nu mai poate fi dovedită vinovăția acestuia.

În acest context, în continuare:
  • inculpații se vor afla în situația în care, cu ocazia audierii, să nu cunoască dacă trebuie să se raporteze la rezultatul unei supravegheri tehnice vădit nelegale;
  • apărarea și acuzarea vor trebui să formuleze două rânduri de concluzii, în funcție de soarta excepției privind nulitatea unor probe, și
  • judecătorii, cu ocazia deliberării, vor avea în față și vor ignora probe lovite de nulitate absolută.

Este important să reamintim că prin Decizia nr. 22/2018 Curtea Constituțională a statuat că excluderea juridică a probelor obținute în mod nelegal în procesul penal, în lipsa înlăturării lor fizice din dosarele penale constituite la nivelul instanțelor, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumției de nevinovăție a inculpatului și a dreptului la un proces echitabil al acestuia.

Pentru moment, rămâne la aprecierea fiecăruia dintre noi în ce măsură aceste aspecte încalcă sau nu dreptul la un proces echitabil al inculpatului.

Cristian I. Roman
Avocat Colaborator