Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-348/09

22 mai 2012

Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare privește interpretarea articolului 28 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora.

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între domnul I., cetățean italian, pe de o parte, și Oberbürgermeisterin der Stadt Remscheid (Germania), pe de altă parte, cu privire la decizia acesteia din urmă prin care s‑a constatat pierderea de către domnul I. a dreptului de intrare și de ședere pe teritoriul german și prin care s‑a dispus ca acesta să părăsească teritoriul menționat, sub sancțiunea expulzării în Italia.

Articolul 28 alin. (3) din Directiva 2004/38 are următorul cuprins:
Nu se poate lua o decizie de expulzare împotriva cetățenilor Uniunii, indiferent de cetățenia acestora, cu excepția cazului în care decizia se bazează pe motive imperative de siguranță publică definite de statele membre, dacă aceștia:
(a) și‑au avut reședința în statul membru gazdă în cei zece ani anteriori sau

Prin hotărârea din 16 mai 2006, care a dobândit autoritate de lucru judecat la 28 octombrie 2006, Landgericht Köln (Tribunalul Regional Köln) l‑a condamnat pe domnul I. la o pedeapsă privativă de libertate de șapte ani și șase luni pentru abuz sexual asupra unei minore, agresiune sexuală și viol.

Prin decizia din 6 mai 2008, Oberbürgermeisterin der Stadt Remscheid, pârâta din acțiunea principală, a constatat pierderea de către domnul I. a dreptului de intrare și de ședere pe teritoriul german și a dispus executarea imediată a acestei măsuri, punându‑i în vedere să părăsească teritoriul menționat, sub sancțiunea de a fi expulzat în Italia. 13 La 12 iunie 2008, domnul I. a introdus o acțiune împotriva deciziei de expulzare din 6 mai 2008 și a solicitat suspendarea executării sale.


Hotărârea Curții

Articolul 28 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora trebuie interpretat în sensul că statelor membre le este permis să considere că infracțiuni precum cele care figurează la articolul 83 alineatul (1) al doilea paragraf TFUE constituie o atingere deosebit de gravă adusă unui interes fundamental al societății, de natură să reprezinte o amenințare directă pentru liniștea și siguranța fizică a populației și, prin urmare, să intre sub incidența noțiunii „motive imperative de siguranță publică” care pot justifica o măsură de expulzare în temeiul respectivului articol 28 alineatul (3), cu condiția ca modul în care au fost comise astfel de infracțiuni să prezinte caracteristici deosebit de grave, revenind instanței de trimitere sarcina de a face această verificare, pe baza unei analize individuale a speței cu care este sesizată.

Luarea oricărei măsuri de expulzare este condiționată de îndeplinirea cerinței potrivit căreia comportamentul persoanei în cauză constituie o amenințare reală și prezentă la adresa unui interes fundamental al societății sau al statului membru gazdă, constatare care implică, în general, existența unei tendințe a individului în cauză de a‑și menține în viitor acest comportament. Înainte de a lua o decizie de expulzare, statul membru gazdă trebuie să ia în considerare diverși factori precum durata șederii individului respectiv pe teritoriul său, vârsta acestuia, starea lui de sănătate, situația sa familială și economică, integrarea sa socială și culturală în acest stat și legăturile sale cu țara de origine.