Hotărâre pronunţată de către Curtea de Apel Cluj prin care s-a dispus schimbarea temeiului soluției de clasare – fapta nu există (art. 16 alin. 1 lit. a) C.proc.pen.)

02 aprilie 2018

Prin Încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj din data de 01.03.2018, s-a dispus în temeiul art. 341 alin. 6 lit. c) C.proc.pen. admiterea plângerii formulate de petentă împotriva ordonanței din 06.04.2017 emisă în dosarul penal nr. 331/P/2016 al Direcției Naționale Anticorupție, menținută prin ordonanţa nr. 145/II-2/2017 de procurorul șef al secției de combatere a corupției din cadrul DNA, dispunându-se schimbarea temeiului juridic al soluției de clasare din dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. b) C.proc.pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală), în art. 16 alin. 1 lit. a) C.proc.pen. (fapta nu există).

Petenta a fost acuzată de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. 1 C.pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în calitate de judecător la Tribunalul Bihor, și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, cu prilejul emiterii deciziei penale nr. 114/R/2011 în dosarul nr. 4672/111/2010 în urma căreia B.V.D. a obținut foloase necuvenite, constând în aceea că a beneficiat de desființarea pe cale extraordinară a pedepsei închisorii de 2 ani și 8 luni, precum și a obligației de plată a despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare dispuse prin decizia penală nr. 274/R/02.06.2010 a Tribunalului Bihor.

Prin ordonanţa procurorului nr. 331/P/2016 din data de 06.04.2017 s-a dispus clasarea cauzei față de petentă în baza dispoziţiilor art. 16 lit. b) C.proc.pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală), deși procurorul a admis în considerentele ordonanţei faptul că nu a fost identificată nici o încălcare a atribuțiilor de serviciu de către petentă și că aceasta nu a avut cunoștință despre caracterul pretins fals al înscrisurilor depuse la dosar.

Petenta a atacat soluția la procurorul ierarhic superior, solicitând schimbarea temeiului de clasare în condițiile în care s-a dovedit că fapta nu există, însă prin ordonanţa nr. 143/II-2/2017 din data de 16.05.2017 procurorul șef secție a respins plângerea petentei, deși la rândul său recunoaște că prin probatoriul administrat nu s-a răsturnat prezumția de nevinovăție și nu rezultă de nicăieri că petenta și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu.

În aceste condiții, petenta a formulat plângere în temeiul art. 341 C.proc.pen. la judecătorul de cameră preliminară, solicitând infirmarea celor două ordonanțe și schimbarea temeiului soluției de clasare conform celor arătate anterior.

Soluționând cauza la data de 01.03.2018, judecătorul de cameră preliminară a împărtășit opinia apărării și a constatat în mod corect faptul că din considerentele ordonanței atacate rezultă că, raportat la modul de îndeplinire al atribuțiilor de serviciu de către petentă, lipsește atât elementul material al faptei de abuz în serviciu (latura obiectivă), cât și latura subiectivă respectiv intenția, în condițiile în care din probatoriul administrat a rezultat faptul că petenta nu avea cunoștință de caracterul pretins fals al actelor depuse în dosarul de contestație în anulare.

Soluția obținută vine după o perioadă de 4 ani de la momentul 12 martie 2014 la care petenta a fost pusă sub învinuire și apoi trimisă în judecată prin rechizitoriul din data de 20.06.2014, prilej cu care a fost suspendată din funcția de judecător și i-au fost suspendate veniturile salariale până la data de 06.04.2017.

Merită precizat că prin Încheierea nr. 231/2016 din 19.02.2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus restituirea cauzei la DNA - Serviciului Teritorial Oradea, iar în urma preluării dosarului de către DNA – Secția de combatere a corupției, noul procuror căruia i-a fost repartizat dosarul a dispus clasarea cauzei.

Pe parcursul tuturor procedurilor asistența juridică a petentei a fost asigurată de avocatul asociat Timoce Milu Constantin alături de avocaţii colaboratori Stan Olimpiu Horea și Roman Cristian Ioan.