ANAF și lista rușinii

11 noiembrie 2019

 1. Ce înseamnă conformare voluntară?

Să te conformezi voluntar înseamnă:
  • să fii un contribuabil onest și de bună-credință care este conștient că veniturile, ca regulă generală, sunt supuse impozitării și ele trebuie declarate prin declarații fiscale în baza cărora se calculează impozitul și eventual contribuțiile sociale obligatorii;
  • să achiți integral, la termenele prevăzute de lege, obligațiile fiscale datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

2. Ce înseamnă sa fii pe „lista rușinii” a celor de la ANAF?

Lista rușinii este un document în care ANAF înșiruie contribuabilii care au restanțe la plata obligațiilor fiscale către stat, publicat o dată la trei luni, în scopul:
  • încurajării acestor contribuabili în a-și achita datoriile,
  • descurajării celorlalți contribuabili să acumuleze datorii la stat.

Din luna ianuarie a acestui an, organele fiscale pot publica doar lista persoanelor juridice, deci a firmelor ce înregistrează datorii la stat, nu și a persoanelor fizice.

Deși Codul de procedură fiscală vorbește acum strict despre persoanele juridice, ANAF a publicat în acest an și informații referitoare la persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent (cum sunt PFA-urile și întreprinderile individuale ori familiale) și a inclus, de asemenea, pe lista neagră și datornicii persoane fizice care desfășoară profesii liberale, cum sunt avocații.

Nici în cazul firmelor nu sunt supuse publicării toate datoriile fiscale, ci numai cele care depășesc un anumit plafon (de 100.000 lei la contribuabilii mici, de 250.000 lei la contribuabilii mijlocii, respectiv de 500.000 lei la contribuabilii mari). La calculul acestui plafon se iau în considerare toate datoriile firmei, deci se adună toate restanțele, indiferent că vorbim de TVA, accize, impozit pe profit/pe venit, contribuții sociale reținute la sursă pentru angajați ori dobânzi și penalități aferente neachitării la timp a datoriilor. Dacă toate datoriile însumate depășesc pragul prevăzut de lege, firma va apărea pe acea listă a rușinii.

Există și câteva excepții, adică datorii ale firmelor care nu se fac publice chiar dacă ele depășesc pragul prevăzut de lege. De exemplu, nu se publică:
  • acele datorii pentru care contribuabilul a încheiat un acord de eșalonare cu organele fiscale;
  • obligațiile fiscale stabilite prin decizii de impunere a căror executare a fost suspendată de instanța de contencios fiscal.
În schimb, dacă contribuabilul a formulat contestație împotriva deciziei fiscului, însă nu a obținut în instanță suspendarea executării respectivei decizii, datoria se va publica pe listă, însă cu mențiunea că împotriva deciziei s-a formulat cale de atac;
  • datoriile firmelor aflate în procedura insolvenței incluse de judecătorul-sindic în programul de plăți din planul de organizare.

3. Cum poți fi eliminat de pe „lista rușinii”?

Ștergerea sau eliminarea din listă se poate face în două feluri:
  • prin plata integrală a datoriilor, caz în care în 15 zile organul fiscal elimină contribuabilul din listă. Important de reținut este că legislația vorbește de plata integrală, deci dacă o firmă – contribuabil mic are datorii de 101.000 lei și achită doar 2.000 lei, deși coboară sub pragul legal de publicare, nu va fi eliminată din listă;
  • prin formularea unei cereri de constatare a erorii materiale, în cazul în care contribuabilul nu a avut datorii la stat peste plafonul legal sau acele datorii sunt exceptate de la publicare, iar organul fiscal le-a publicat în mod greșit – caz în care fiscul este obligat să opereze de îndată modificările necesare și să elimine contribuabilul din listă.
Contribuabii pot, însă, să și prevină înscrierea lor pe lista datornicilor, întrucât organele fiscale au obligația de a le comunica o notificare anterior publicării listei prin care să le spună exact ce datorii au, iar dacă firma vizată constată că există neconcordanțe între evidența contabilă proprie și sumele din notificarea respectivă, are dreptul de a se prezenta, prin reprezentant sau împuternicit, la sediul organului fiscal în termen de 5 zile de la primirea notificării pentru clarificarea problemelor.

4. Este eficientă publicarea unei astfel de „liste a rușinii”?

Este discutabil în ce măsură publicarea listei aceasta își atinge scopul preventiv și sancționator, pentru că oricum pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice există o secțiune intitulată „INFORMAȚII FISCALE ȘI BILANȚURI” accesibilă gratuit pentru oricine (http://www.mfinante.ro/pjuridice.html?pagina=domenii). În secțiunea respectivă se poate căuta orice firmă, după:
  • denumire și județ, sau
  • cod de identificare fiscală.

După identificarea firmei, pe site se pot vizualiza indicatorii financiari ai acesteia din anii precedenți: valoarea activelor deținute, valoarea stocurilor, creanțele pe care le are de recuperat, banii din casă și din conturile bancare, datoriile, cifra de afaceri, profitul și pierderea ș.a.m.d.

Este foarte recomandat ca înainte de a intra într-un raport juridic cu orice firmă să se verifice măcar aceste informații pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Este util pentru oricine, inclusiv, de exemplu, în cazul lucrărilor la un bloc de locuințe contractate de o asociație de proprietari – din informațiile de pe site rezultă ce active are firma, câte datorii, câți angajați a declarat, care este obiectul principal de activitate ș.a. Dacă firma nu a depus declarații, aceste informații nu apar, ceea ce poate fi un semnal de alarmă cu privire la seriozitatea ei.

5. Ce este o persoană fizică cu risc fiscal ridicat?

Se consideră că prezintă un risc fiscal ridicat persoanele fizice care au o avere afișată semnificativă, iar această avere este nejustificată prin raportare la veniturile pe care le declară acele persoane fizice și asupra cărora plătesc impozit și alte obligații fiscale;
De pildă, o astfel de persoană este cea care:
  • își cumpără imobile, autoturisme de lux sau alte articole foarte costisitoare;
  • deține sume importante în depozite sau conturi bancare;
  • acordă împrumuturi mari altor persoane fizice ori juridice, sau
  • are tot felul de cheltuieli personale voluptorii – făcute doar pentru plăcerea sa proprie – foarte ridicate,
ÎNSĂ
  • câștigă lunar salariul minim pe economie și plătește obligațiile la stat (impozit, contribuții sociale) raportat la suma de 2.080 lei sau 2.350 dacă are studii superioare;
  • nu declară alte surse de venit.

În astfel de situații, organele fiscale pot avea suspiciuni în sensul că sumele de bani utilizate pentru aceste cheltuieli sunt sustrase de la plata obligațiilor către stat. Aceste sume pot proveni, de pildă, din:
  • chirii nedeclarate;
  • prestarea de servicii acasă ori la domiciliul clientului, cum sunt cele de cosmetică, masaj ș.a.m.d. care destul de des sunt nefiscalizate;
  • desfășurarea de activități producătoare de venituri nedeclarate, cum sunt vânzările de mașini ori de piese de mașini;
  • activități ilegale, cum este cămătăria sau comercializarea de diferite produse ori substanțe.
În practică, o modalitate frecventă în care organele fiscale determină riscul fiscal al persoanelor fizice și constată că acesta este unul ridicat e situația în care persoanele fizice creditează societățile la care sunt asociați sau acționari cu sume foarte mari și, la fel, aceste sume nu își găsesc justificare în veniturile declarate de acele persoane fizice care cel mai frecvent sunt angajate la firmele lor pe salariul minim pe economie.

Totuși, conform dispozițiilor legale, nu orice persoană care, la prima vedere, „cheltuie mai mult decât produce” urmează să fie verificată de organele fiscale. Sunt vizate persoanele fizice care prezintă un risc semnificativ de neconformare. Acest risc există atunci când fiscul estimează că veniturile pe care le obține în realitate acea persoană sunt cu cel puțin 10% mai mari decât cele declarate, dacă acest 10% este mai mare de 50.000 lei.

Cu alte cuvinte, dacă o persoană cheltuie într-un an cu 50.000 lei mai mult decât câștigă conform declarațiilor depuse la finanțe, iar acei 50.000 lei reprezintă mai mult de 10% din veniturile declarate, persoana fizică prezintă un risc fiscal semnificativ.

ANAF dezvoltă o aplicație informatică ce va permite identificarea mai rapidă a persoanelor fizice cu risc de neconformare ridicat. În aplicație se vor introduce date și criterii de risc fiscal, iar pe baza rezultatului furnizat electronic fiscul va decide dacă trece la o verificare mai amănunțită. În cazul firmelor există și se folosește o astfel de aplicație, denumită „Fișa de risc fiscal pentru persoane juridice”.
Totuși, acest demers urmărește să faciliteze organizarea internă a organelor fiscale, ajutându-le pe acestea să selecteze acei contribuabili care nu au declarat venituri importante, astfel încât să colecteze sume consistente la bugetul de stat prin impozitarea respectivelor venituri. Întreaga analiză de risc pe care o efectuează finanțele se desfășoară înainte să înceapă verificarea unei persoane fizice și fără informarea sau participarea acesteia. Abia apoi, dacă fiscul constată existența unui risc semnificativ de neconformare a persoanei fizice, se începe verificarea propriu-zisă prin transmiterea unui aviz către contribuabil.

Însă, trebuie reținut că dacă o persoană fizică primește un aviz de verificare a situației fiscale personale pe ultimii 5 ani, adică în interiorul termenului de prescripție, nu nu se poate opune pe motiv că există alte persoane fizice cu venituri nedeclarate mai mari, astfel că ele ar trebui verificate „cu prioritate”.

Organele fiscale pot efectua, conform legii, o analiză de risc care să se soldeze cu o verificare a situației personale inclusiv la sesizarea unor alte autorități ori instituții publice și chiar la sesizarea unor persoane fizice ori juridice, deci mare atenție la „binevoitori”.

6. Când au început controalele fiscale la persoanele fizice? Este adevărat că acestea s-au „întețit” în ultima perioadă?

Discuțiile privind verificarea persoanelor fizice au început în 2011, când ANAF a constatat că este necesară implementarea unui program care să asigure conformarea fiscală a persoanelor fizice cu averi mari.

Tot în 2011 au intrat în vigoare prevederi legale care dau dreptul organelor fiscale de a impozita veniturile a căror sursă este neidentificată. Atunci s-a constatat că dacă o persoană cheltuie mai mult decât are, conform declarațiilor, este evident că a avut banii respectivi de undeva, iar, în măsura în care nu poate justifica proveniența lor și faptul că acele venituri sunt scutite de impozit, fiscul le impozitează ca atare: „venituri a căror sursă este neidentificată”.

Prin urmare, în 2011, ANAF a adoptat o strategie fiscală (pe care a actualizat-o ulterior în 2017), conform căreia erau vizate pentru control persoanele fizice cu averi mari, însemnând acele persoane rezidente române care dețin o avere mai mare de 25 de milioane de euro, atât în țară, cât și în străinătate. În mai 2017, existau în România 364 de astfel de persoane fizice.

Cât privește persoanele fizice cu averi mai „micuțe”, fiscul a efectuat o primă selecție în vederea controlării lor în 2015, alegând 313 de astfel de persoane. Categoriile vizate au fost:
  • așa-numiții „patroni bogați de firme sărace”, ale căror companii, din acte, nu aveau profit ori aveau un profit foarte mic;
  • persoanele cu venituri din activități ilegale;
  • persoanele cu venituri volatile (cum sunt cele care activează în showbiz), și
  • alte persoane cu risc fiscal ridicat.

La acel moment, președintele ANAF arăta în presă că toate persoanele, indiferent că sunt personalități ale vieții publice, maneliști, cămătari ș.a.m.d, sunt pentru fisc doar contribuabili cu obligații declarative care trebuie să fiscalizeze veniturile cu care își construiesc averile.

Din 2015 și până în prezent se desfășoară astfel de controale, ele întețindu-se, într-adevăr, după publicarea unui ordin al Președintelui ANAF în martie 2018 prin care s-au reglementat concret metodele de stabilire a veniturilor reale și procedura de aplicare a acestora.

De la începutul lui 2018 și până în prezent au fost verificate mai mult de 500 de persoane fizice.

Livia-Maria Moldovan
Avocat Colaborator al societății Iordăchescu & Asociații